Noutati din piata locala de BI

Ziceam, acum ceva vreme, ca piata de BI si Analytics trece de cativa ani prin schimbari substantiale, generate de orientarea utilizatorilor catre „self-service”. Iata ca avem si un prim insight local, venit din partea Plaut, unul dintre partenerii relevanti :) ai Qlik.  Conform estimarilor, piata locala de self-service Business Intelligence (BI) a crescut cu 35% in 2016, in urma finalizarii unor proiecte de anvergura in domeniul bancar si retail online. Banca Transilvania si eMag ar fi printre campionii utilizarii Qlik, cunoscut fiinda faptul ca solutia are priza buna in domeniile bancar si retail.

Spre exemplu, Banca Transilvania deruleaza un proiect amplu de transformare digitala, in care componenta de self-service Business Intelligence are un rol esential. Peste 6.500 de angajati vor folosi QlikView pentru a interpreta datele existente in sistemele tranzactionale. Pe baza analizelor obtinute in timp real, angajatii bancii pot lua decizii mai informate si vor oferi clientilor o experienta imbunatatita.

Conform acelorasi declaratii, in 2016, Plaut Consulting si-a dublat cifra de afaceri, realizata in principal din implementari de BI si ERP (Enterprise Resource Planning). Valoarea vanzarilor de Business Intelligence, licente si servicii de catre Plaut Consulting a depasit 12 milioane de lei (2,67 de milioane de euro), in crestere cu 120% fata de anul precedent. Qlik nu face o estimare a pietei, ca valoare, stim insa ca are 3-4 parteneri care conteaza in Romania (Plaut ca Master Reseller, Q&R, Relevance si Winfo ca Authorized Resellers), iar cotele sunt impartite cu PowerBI (Microsoft) si Tableau Software. Prin urmare, putem sa facem niste exercitii de logica: sa treaca de 10 milioane euro? (strict pe self service BI)

Declaratiile oficiale arata ca „piata romaneasca de BI a inregistrat o deschidere considerabila catre solutiile de self-service Business Intelligence. Cinci banci de top din Romania folosesc Qlik pentru analiza datelor la nivel de utilizator, iar situatia este similara si in alte sectoare economice. Avantajul Qlik este reprezentat atat de reteaua de parteneri foarte specializati, pentru care BI este principala arie de competenta, dar si de modelul asociativ de analiza a datelor, patentat de Qlik.” Acesta este si motivul pentru care probabil Qlik are o cota de piata majoritara in Romania. A avut un start mai de timpuriu, iar partenerii sunt mai bine focalizati pe BI, fata de TotalSoft si Senior Software, parteneri ai Tableau Software, dar care dezvolta si implementeaza o gama mai larga de solutii de business. Pentru aceste doua companii, BI-ul este complementar solutiilor ERP/CRM proprii. Situatia este similara si la Microsoft, unde partenerii au competente si linii de business mai extinse. Toti cei trei furnizori sunt in sectiunea „lideri” a cadranului Gartner pe 2017, adica ei sunt cei care seteaza directia pietei.

Read More

Cum se misca lucrurile in piata de BI si Analytics?

Piata de BI si Analytics trece de cativa ani prin schimbari substantiale, generate de orientarea utilizatorilor catre „self-service”. Ultimele trei editiii ale celebrului cadran Gartner surprind acesta miscare si pozitioneaza furnizorii in consecinta. Companiile pun mai putina valoare pe solutiile de data warehousing (integrare, prelucrare si extractie de date) si se arata tot mai interesate de uneltele care permit consumul si partajarea rapidă a informatiilor. Astfel, Microsoft, Tableau Software si QlikView au luat distanta fata de restul plutonului.
Gasiti mai jos, cadranele pentru 2015-2017 si vezi sesiza rapid aceasta tranzitie.

2015

2016

2017

Cu abordari precum PowerBI si Cortana Intelligence Suite, Microsoft  isi depaseste concurenta, fiind evident si o companie de alta magnitudine ca resurse de cercetare si dezvoltare, marketing, baza instalata etc. Microsoft Power BI in mai puțin de doi ani s-a transformat intr-un produs lider de piata. Mottoul care sta la baza dezvoltarii este „Five Minutes to Wow”, adica timpul in care un utilizator de business poate obtine singur analiza completa a unui set de date. Microsoft a pus si un accent deosebit pe feedback-ul utilizatorilor, avand peste 200.000 de participanti activi in cadrul comunitatii din jurul platformei de business analytics.
Cadranul arata si ca furnizorii consacrati (IBM, SAP, SAS, Oracle) chiar daca isi pastreaza performantele la nivel de tehnologie nu reusesc sa inoveze la fel de rapid si pierd initiativa la nivelul definirii tendintelor si conturarii viitorului.

Read More

Vrei sa fii business excentric? Iti pui PowerBI pe smartwatch

Care este ultima tendinta in materie de Business Analytics? Simplu, sa ai indicatorii de business direct pe smartwatch.

Acum cateva zile, Microsoft a lansat PowerBI for AppleWatch (citeste pe blogul Microsoft) prin care datele de business devin foarte la indemana. Utilizatorul nici nu mai trebuie sa deschida aplicatie, aceasta face push pe datele relevante, in concordanta cu o agenda stabilita de utilizator, si are o filosofie proprie ecranelor de foarte mici dimensiuni. Permite si afisarea permanenta a unor indicatori. Aplicatia de smartwach trebuie sincronizata ce cea de iPhone, care exista in supermarketul Apple inca de anul trecut. O aplicatie PowerBI exista si pentru Android, insa nu stiu sa existe si o versiune pentru smartwatch-urile cu acelasi sistem de operare.

Power BI este un produs  de Business Analytics lansat de Microsoft in cred 2014  care permite analiza, vizualizare si partajare datelor. Are Power Query, Power Pivot, Power Map si Power View si importa date de oriunde, le proceseaza, face cleansing, deduplicare, explorare, filtrare si vizualizare pe cam orice tip de dispozitiv. Este disponibil atat online cat si pentru desktop, este un Excel din viitor, pe care multi nu l-au descoperit inca.

Puteti citi pe blogul Microsoft sursa primara a inforamtiei https://powerbi.microsoft.com/en-us/blog/always-have-your-kpis-on-hand-with-the-power-bi-for-apple-watch

Read More

Big Data, un fruct inca necopt

Cineva spunea recent, parafrazând oarecum o casă mare de analiză, că pentru a înțelege mai bine clienții, companiile trebuie să caute informaţii despre aceştia în afara bazelor de date tranzacţionale pe care le operează. Chiar dacă merchandisingul și Social CRM-ul, spre exemplu sunt abordări care se încadrează in aceasta cerinta, afirmația direcționa către BigData și către necesitatea integrării în depozitele de date (data warehouse) a unor surse externe organizației: portaluri web, Social Media, senzori etc.

În mod evident, BigData, ca tehnologie, filozofie, strategie este aici pe termen lung, iar avantajele sunt uşor de observat chiar și sub mesaje precum „informaţia este putere” sau „datele sunt noua valută globală”. Subiectul este  omniprezent în peisajul autohton, atât la nivel de evenimente cât şi editorial, ceea ce este un lucru bun, însă am impresia că industria IT se grăbeşte încercând să ardă prea multe etape.  

John Radcliffe (consultant, ex Gartner) imi spunea intr-un interviu luat la un eveniment Teradata ca „dacă nu poţi alerga până nu înveţi să mergi, probabil că nici nu poţi avea un proiect de BigData fără o experienţă relevanta de business analytics”. Din păcate, piaţa românească de Business Intelligence/Business Analytics este foarte puţin dezvoltată și nu mă refer la valoare ci la complexitatea proiectelor. Multe companii romaneşti sunt blocate în sisteme simple de raportare şi analiza, le sunt străine abordările de tip depozit de date sau integrează două-trei surse. Mai mult, nu ştiu câte companii locale captează informaţii nestructurate din surse externe, dar putem presupune că destul de puține. Ca orice altă tehnologie, și în cazul BigData printre early-adopters vor fi jucătorii mari din telecomunicaţii, servicii financiare, retail etc însă nici pe aceste verticale nu există semnele unor proiecte reale. 

Cum spuneam anterior, BigData este aici pe termen lung, însă industria IT trebuie să înţeleagă că piaţa are nevoie de mesaje clare, de o terminologie aşezată, şi mai ales de înţelegerea beneficiilor de business. Până la urmă, ce promite BigData? Din discursul consultanţilor pare că aduce multe răspunsuri, însă tind să cred că în realitate, BigData aduce mai multe întrebări. BigData pune o presiune tot mai mare pe oamenii de marketing pentru că aceştia vor fi responsabili cu identificarea reacţiei potrivite după ce compania a aflat ce gândesc, ce vor și ce aşteptări au clienţii.

(editorial MarketWatch, editia aprilie)

Read More

Cum arata piata de Data Warehouse Management?

Cele mai interesante proiecte de Data Warehouse Management despre care am scris in ultimii ani sunt cele de la Centrofarm, pe tehnologie Microsoft SQL BI Server (facut de Crescendo) si de la Cora pe Oracle Data Integrator (facut de Novensys). Proiecte cu abordare traditionala, integrare date din surse multiple (ERP, CRM, POS-uri, carduri etc) agregare in DWM, procese ETL (Extract/Transform/Load) si livrare de informatii catre utilizatori, intr-un format grafic, intuitiv, inteligent etc. In ambele cazuri, proiecte cu impact major in organizatie, suport decizional relevant, amortizare rapida.

In esenta, un depozit de date (data warehouse) este o colectie de date avand cel putin doua surse diferite (in general aplicatii tranzactionale) si care sunt integrate cu scopul unificarii formatelor pentru analize complexe. Depozitele de date sunt cu atat mai complexe cu cat sursele sunt mai multe si mai variate, iar daca in ecuatie se adauga si date in format nestructurat (care nu sunt grupate in tabele/coloane etc imagini, documente, log-uri spre exemplu) lucrurile se complica natural. De aici mai sunt cativa pasi pana la BigData.

Cum arata piata locala de Data Wharehouse Management este greu de spus.  Structura si pozitionarea vendorilor, conform cadrantului magic al Gartner, este ca in imaginea de mai jos.

Jucatorii mari sunt prezenti (Oracle, IBM, Microsoft, SAP, HP) cu exceptia Teradata, care desi are cativa clienti in RO, nu a deschis inca o filiala locala. Ar mai fi Greenplum/Pivotal (in zona Vizionarilor) pentru ca au fost cumparati in 2010 de EMC, iar EMC are birou in Romania, insa din 2013 ar fi devenit independenta, oricum nu stiu daca exista proiecte locale pe aceasta tehnologie. Jucatorii de nisa nu exista si nici Amazon sau 1010Data.

Daca va intereseaza specificul fiecarei companii, gasiti toate detaliile pe site-ul Gartner. Cadranul a fost facut public prin Martie, deci datele sunt inca proaspete. 

Read More

Proiecte BigData: cum calculeaza British Railways modul de utilizare a cailor ferate?

La un eveniment Teradata am cunoscut accidental un director de la Aptitude Software, companie din UK care a dezvoltat inca de acum 4-5 ani o platforma de management financiar pentru British Railways (BR). Ca si in Romania, transportul feroviar din UK are doua componente majore: infrastructura de cale ferata care este detinuta de o companie fosta de stat, privatozata prin anii 90, si operatori privati de servicii de transport pentru persoane si marfuri. Acesti operatori inchiriaza infrastructura de la compania nationala BR si platesc in functie de utilizare.

Aici intervine BigData. Aptitude Software a dezvoltat un proiect complex care sa permita managementul modului de utilziare a cailor ferate si alocarea costurilor in consecinta. Pe baza unei retele de senzori, patforma prea informatii despre cum este folosita reteaua de cale ferata pe baza unor parametri de genul: tip de transport (persoane/marfa/ce tip de marfa) pe ce distanta, pe ce tip de teren/relief, cu ce tip de locomotive, la ce ore, pe ce tip de sine (drepte/curbe) etc. Solutia are la baza tehnologie Teradata precum si o platforma proprietara a celor de la Aptitude.Volumul de date este urias, informatiile sunt colectate in timp real, datele sunt diverse, iar valoarea obtinuta este evidenta. Asta ca sa amintim cei 4 V definitorii pentru proiectele BigData (volum, viteza, varietate, valoare).

Toate datele sunt colectate intr-un DataWarehouse (Depozit de Date), integrate impreuna cu date din aplicatiile operationale (ERP, spre exemplu) legate de conditiile contractuale etc, iar de aici se stabileste consumul fiecarui operator in parte si implicit se face pretul, facturarea etc. Inainte, sistemul de calcul implica un numar mult mai mic de parametri, iar obtinerea rezultatelor era mai complicata si de multe ori fara legatura cu realitatea. Conform tipului de la Aptitude Software proiectul BigData a dus la cresterea incasarilor cu 10% in primul an de utilizare, iar  castigul a dus la amortizarea investitiei.

Read More

Economia europeana are nevoie de 200.000 de „data analysts”

Noile tendinte din industria IT (Big Data, Complex Analytics, M2M, Mobilitatea etc) genereaza o presiune ridicata asupra analizei datelor generate in economie. Prin urmare, joburile din domeniu (data scientists, data analysts) sunt la mare cautare. Zilele trecute la ASE, Marco Icardo, Managerul SAS pentru regiunea Europa de SudEst spunea ca in Uniunea Europeana va fi nevoie de nu mai putin de 200.000 astfel de specialisti in viitorul apropiat. Acesta este unul dintre motivele pentru care SAS Romania a initiat in cadrul ASE-ului  Business Intelligence Academy 2014, la care s-au inscris deja peste 300 de studenti. Cursurile au inceput astazi, au 22 de module (teoretice si practice) si acopera atat solutii SAS cat si Oracle, Microsoft si SAP. Deasemenea, vor fi cursuri de introducere in SQL, procese ETL, reporting etc. La final, absolventii vor sustine un concurs, iar cei mai buni vor primi premii in valoarea de 10.000 EUR (scutere) si oferte de angajare (platite, nu internship) in cadrul Crystal System, partener al SAS in Romania.

Read More

Diferente si asemanari intre Business Analytics si Big Data

Toate companiile din IT incearca sa capitalizeze pe conceptul Big Data si prin urmare este o tema omniprezenta la conferinte, in reviste, pe site-uri. Se arunca pe piata studii socante cu procente mari de clienti care cocheteaza cu Big Data insa cautarea unor referinte reale de proiecte care sa integreze structuri complexe de date: din sisteme tranzactionale, de a senzori, din web/social, care sa analizeze fluxuri online de informatii etc nu duce la cine stie ce rezultate.
Am discutat subiectul, ieri la evenimentul IDC Big Data and Business Analytics cu reprezentanti de la SAS si Teradata si concluzia a fost ca tendintele nu trebuie ignorate dar o diseminare corecta este necesara.
Primul aspect care trebuie inteles este ca Big Data reprezinta o componenta a Business Analitycs, care se dezvolta in corelatie cu alte tehnologii (M2M, IoT, Hadoop etc) fara a reprezenta o transformare generala a domeniului BA.
Ambele sunt intrumente de analiza si suport decizional, ambele implica instrumente specifice pentru procesarea datelor, in ambele cazuri este nevoie de efort pentru exploatarea rezultatelor si transpunerea acestora in realitate (decizii manageriale, marketing etc).
Unde este schimbarea? Dincolo de volumul in crestere, Big Data are legatura mai ales cu aparitia unor tipuri noi de date si cu nevoia integrarii acestora in sistemele de analiza. Daca in Business Analitycs datele exista in sistemele tranzactionale si de acolo sunt integrate la nivel de DataWharehouse si apoi descoperite, in Big Data mai intai trebuie descoperite si apoi integrate pentru a intra in procesele de analiza.
Big Data, spuneau cei de la Teradata, este mai mult o directie explorativa decat analitica.
Unde este aplicabilitatea? Evident, in companii mari (servicii financiare, telecom, retail) care au atat complexitatea cat si bani si interesul integrarii detelor din surse multiple (interne si externe) pentru a obtine o vizibilitate mai buna asupra activitatii.
La evenimentul IDC printre proiectele prezentate se aflau: o companie petroliera care integra date seismice si geotehnice de la senzori subterani, un operator de televiziune prin cablu care prelua date de la set-top box-urile clientilor si analiza consumul de programe, un operator de telefonie mobila care integra date referitoare la calitatea tehnica a apelurilor pentru a identifica nivelul operational al retelei, o insitutie bancara care integra date despre client din surse non conventionale (social networking) etc. Prin urmare Big Data nu e chiar pentru IMM-uri. Maine voi avea o discutie cu CIO unui grup regional activ in oil&gas, iar Big Data and stuff va fi printre subiecte, chiar sunt curios care este nivelul real de interes.

SAS Institute a adus la eveniment si cateva titluri relevate pe subiectul Business Analitycs.

Read More

Cine pune piedica in calea BigData?

In Romania, BigData se impiedica singur pentru ca nu exista, iar intrebarile unor colegi de breasla „cate proiecte tip BigData ati derulat in ultimul an” mi se par luate de pe site-ul acela celebru TimesNewRoman.

Pe alte piete, precum Franta, Germania, Austria si UK un studiu realizat recent de BARC (Business Application Research Center) in 274 de companii afirma ca principalele piedici in calea BigData sunt lipsa expertilor si implicit a know-how-ului, adica lumea vorbeste dar nu prea stie ce si cum. Participantii la studiu spun ca au planuri in ceea ce priveste big data: 72% afirma ca ua nevoie de un control mai bun asupra datelor existente in companie, 75% considera ca tehnologiile asociate big gata (Apache Hadoop, spre exemplu) vor permite o analiza mai rapida si mai eficienta a datelor, iar 66% considera ca valoarea Big Data sta in exploatarea datelor polistructurate (cu origine in surse diverse: senzori, socialmedia, web-logs etc). Iar ca sa vedem ce notorietate are termenul, doar 7% au spus ca nu au planuri si nu ii intereseaza conceptul.
Dincolo de cifre (ajunse la mine prin intermediul Teradata) tendinta curenta este de consolidare sub termenul de Big Data a mai multor concepte si tehnologii din segmentul de Business Analytics, in principiu cam orice proiect care trancende bazele de date tranzactionale ca sursa si consolideaza date nestructurate provenite din medii externe organizatiilor (in principal web). Subiectul este de urmarit.

Read More

Grupul Metro investeste intr-o platforma analitica Teradata

Metro va utiliza o o soluție de business analytics furnizata de Teradata, bazată pe o platforma complexa numita Teradata Analytica Ecosystem și care include hardware, software și servicii. Compania va construi pe baza produselor Teradata un depozit de date nou care să consolideze date din 30 de piețe, date care ulterior vor fi sortate, curatate, analizate si livrate (data cleansing, data mining etc) intr-o forma inteligenta pentru sustinerea deciziilor operationale (in departamentele de vanzari, marketing, suport) dar si strategice, la nivel de top management. Platforma este deschisa si poate integra si alte produse Teradata. Spre exemplu, Metro va utiliza si o soluție CRM de la Teradata pe care a introdus-o deja in 20 de sucursale nationale, solutie care va livra catre depozitul de date informatii de o mare valoare.

Grupul Metro, cu prezenta si in Romania est eunul dintre cei mai mari retaileri, cu venituri de cca 67 miliarde Eur, 280.000 de angajati si peste 2.200 de magazine in 32 de tari. Nu stiu cum si daca organizatia din Romania va profita de pe urma acestui proiect. Cu siguranta si local este nevoie de inforamtii consolidate.
Un proiect asemanator  (evident la o scara mai mica) pentru care am facut un studiu de caz a derulat Novensys la Cora Romania, insa pe tehnologie Oracle (Oracle Data Integrator) consolidand intr-un depozit unic date din 3-4 surse (ERP, POS-uri, carduri de fidelizare) pentru o analiza detaliata a comportamentul de consum al clientilor.

Read More

Evenimentul saptamanii: SAP Forum (2)

La SAP Forum, berea este la fel de buna ca tehnologia

Peste 250 de persoane au participat astazi la SAP Forum editia 2012, cel mai important eveniment IT al saptamanii. Am ajuns foarte tarziu si am pierdut prezentarea lui Timo Elliot insa, pana la urma, am reusit sa avem o discutie de 10-15 minute. Mi-a facut placere sa-l cunosc, mai ales ca ii citesc frecvent posturile pe blog si este unul dintre vorbitorii avizati pe ceea ce inseamna business analytics. Convingerea lui este ca zona de business analytics devine element sine qua non pentru orice companie indiferent de structura sau dimensiune pentru ca suntem bombardați cu informatii si trebuie sa le identificam pe cele relevante, ca appliance-urile de analytics sunt acum la fel de scumpe ca aparatele foto digitale acum 15 ani dar situatia se schimba, ca big data e cam vrajeala si ca pana la urma tot omul da valoare informatiei oricat de consolidata, rafinata si relevanta ar fi aceasta.
Ce am mai vazut la SAP Forum, dincolo de Timo Elliot?
- un appliance SAP Hana (pe hardware Cisco) despre care as fi tentat sa cred ca e singurul din Romania. De altfel, cei de la Cisco il vor duce prin tara in cadrul unui road-show. Probabil vom afla si despre un prim proiect pe Hana in viitorul apropiat. (ar fi cazul pentru ca este 2-0 pentru Oracle Exadata in mod curent).
- un studiu de caz la BlueAir pe Business Analytics, prezentat chiar de Gheorghe Racaru. Mi-a placut ca SAP a venit cu referinte locale, mi-ar fi placut si mai mult un studiu de caz ceva mai documentat si orientat pe indicatori de business. Gheorghe Racaru a spus doua lucruri faine: ca sa rentabilizezi un business trebuie sa-l cunosti foarte bine si ca sa poti lua decizii rapide ai nevoie de date in timp real. Mi-ar placea sa cred ca decizia de acum 2 zile cu schimbarea politicii cu bagajul de cabina a avut la baza o analiza in SAP si o proiectie a evolutiei consumului de carburant in functie de cresterea greutatii bagajului de la 7 la 10 kg coroborata cu o crestere a veniturilor prin atragerea unui numar suplimentar de calatori de la concurentul Wizz etc dar dubito ca s-a intamplat chiar asa.
- o prezentare Cisco pe tema tendintelor la nivel de DataCenter si fabric computing. Cisco trage foarte tare pe piata de servere blade si are o evolutie globala peste asteptari.
- niste convrigi Oktoberfest la fel de buni ca la Munchen. (din bere nu am gustat ca eram cu masina)

Read More