La circa un an dupa lansarea cartelelor preplatite pentru Ms Office 2007, Microsoft a decis retragerea acestui proiect pilot. La nivel de concept oferta era interesanta si viza companii care ar fi avut nevoie de cateva licente in plus pentru un angajat temporar sau pentru anumite proiecte sezoniere etc la nivel de realitate nu s-a dovedit fiabil. Programul va inceta la 31 decembrie. Zoli nu spune mai multe
Showing posts with label Office. Show all posts
Showing posts with label Office. Show all posts
Wednesday, November 26
Tuesday, October 2
Microsoft vrea mai multe servicii on line
Dacă pană mai ieri Microsoft părea fără replică în fața Google, lansările din ultima perioadă par să arate o schimbare de atitudine. Este vorba de lansarea Office Live Workspace, un instrument ( free) on line de editare, colaborare și stocare documente, orecum și o nouă versiune a Dynamics Live CRM. Office Live Workspace oferă primele funcționalități web pentru suita clasică de Office și concurează cu instrumentele similare de la Google si Yahoo.
Monday, September 24
Cine se teme de Google?
De ceva vreme, Google a incetat sa mai fie doar compania asociata invariabil cu functia omonima de cautare pe web. Dupa ce pe acest segment, Google si-a ingropat practic orice concurenta si a facut ca simpla cautare pe Internet sa fie de cateva zeci de ori mai rapida decat cautarea pe propriul desktop, a trecut la o noua etapa. Nu ma refer, cu aceasta noua etapa, la servicii de posta electronica gen gmail sau la cele geospatiale ca Google Earth Google, deja cunoscute, ci la incercarea de a intra pe piete mai putin traditionale ca piata CRM-on line dominata de Salesforce sau pe cea a aplicatiilor tip office dominata de Microsoft.
Asocierea unor servicii precum Gmail, Google Calendar si a unei unelte de gestiunea a contactelor duce la aparitia unei aplicatii decente si gratuite pentru gestiunea realtiilor cu clientii. Mai mult, acestui CRM i se adauga spatiu suficient de stocare si posibilitatea de lucru colaborativ, ceea ce face oferta si mai interesanta. Acesta ar putea fi un nou model de business ce ar ingropa unele aplicatii clasice de CRM. Calendar este un exemplu de serviciu in care se simte inventivitatea celor de la Google. Dincolo de facilitatile obisnuite dintr-o astfel de aplicatie ofera si alerte gratuite, nelimitate prin SMS (acum si pentru Romania), ceea ce poate suplini cu succes sincronizarea cu Outlook. Si cum implementarea unui CRM intr-o firma mica poate costa intre cinci si zece mii de Euro, interes exista cu siguranta, mai ales ca Google a aratat de fiecare data ca nu face lucrurile de mantuiala.
In zona de Office, Google ofera Redear, Documents si Spreadsheets, aplicatii gratuite, web based, pentru procesarea documentelor si calcul tabelar, similare aplicatiilor Microsoft. Fisierele sunt salvate pe serverele Google si actualizate permanent pentru a se evita riscul pierderii informatiilor. Funtionalitatile, desi departe ca varietate de cele din MsOffice, sunt in limita necesarului si permit un mod de lucru decent. Mai mult, Google lucreaza la o interfata, Google Gears, care va permite, prin sincronizare cu PC-ul si salvare locala, accesul la aceste documente si in lipsa unei conexiuni la Internet, ceea ce face ca amenintarea pentru Microsoft sa fie si mai mare. Avand in vedere preturile relativ ridicate ale pachetului MsOffice, este de urmarit ce cota din aceasta piata va lua Google in urmatorii ani.Pentru multi, Google joaca in continuare in liga mica si poate nici nu vor reusi cu acest model de business sa acceada mai sus. Serviciile Google nu vor putea deveni probabil un concurent serios pentru aplicatiile profesionale din zona geopatiala, CRM sau lucru colaborativ, insa piata pe care o poate acoperi Google este imensa, iar oamenii cu siguranta nu sunt foarte dispusi sa plateasca ceva ce pot avea si gratis.
Asocierea unor servicii precum Gmail, Google Calendar si a unei unelte de gestiunea a contactelor duce la aparitia unei aplicatii decente si gratuite pentru gestiunea realtiilor cu clientii. Mai mult, acestui CRM i se adauga spatiu suficient de stocare si posibilitatea de lucru colaborativ, ceea ce face oferta si mai interesanta. Acesta ar putea fi un nou model de business ce ar ingropa unele aplicatii clasice de CRM. Calendar este un exemplu de serviciu in care se simte inventivitatea celor de la Google. Dincolo de facilitatile obisnuite dintr-o astfel de aplicatie ofera si alerte gratuite, nelimitate prin SMS (acum si pentru Romania), ceea ce poate suplini cu succes sincronizarea cu Outlook. Si cum implementarea unui CRM intr-o firma mica poate costa intre cinci si zece mii de Euro, interes exista cu siguranta, mai ales ca Google a aratat de fiecare data ca nu face lucrurile de mantuiala.
In zona de Office, Google ofera Redear, Documents si Spreadsheets, aplicatii gratuite, web based, pentru procesarea documentelor si calcul tabelar, similare aplicatiilor Microsoft. Fisierele sunt salvate pe serverele Google si actualizate permanent pentru a se evita riscul pierderii informatiilor. Funtionalitatile, desi departe ca varietate de cele din MsOffice, sunt in limita necesarului si permit un mod de lucru decent. Mai mult, Google lucreaza la o interfata, Google Gears, care va permite, prin sincronizare cu PC-ul si salvare locala, accesul la aceste documente si in lipsa unei conexiuni la Internet, ceea ce face ca amenintarea pentru Microsoft sa fie si mai mare. Avand in vedere preturile relativ ridicate ale pachetului MsOffice, este de urmarit ce cota din aceasta piata va lua Google in urmatorii ani.Pentru multi, Google joaca in continuare in liga mica si poate nici nu vor reusi cu acest model de business sa acceada mai sus. Serviciile Google nu vor putea deveni probabil un concurent serios pentru aplicatiile profesionale din zona geopatiala, CRM sau lucru colaborativ, insa piata pe care o poate acoperi Google este imensa, iar oamenii cu siguranta nu sunt foarte dispusi sa plateasca ceva ce pot avea si gratis.
Biblia şi PC-ul, pe limba poporului
Pentru a nu ofensa pe unii ortodocşi mai conservatori, trebuie să menţionez că titlul asociază cei doi termeni nu la nivel de conţinut, ci doar prin eforturile de traducere în limba română. Recent, reprezentanţa Microsoft din România a anunţat disponibilitatea versiunii Windows Vista în limba română, (şi Office, dar noutatea era la nivel de sistem de operare) iar la conferinţa de presă organizată cu acest prilej a fost făcut public o parte din efortul de traducere. În egală măsură sunt cunoscute şi eforturile celor de la Google de a traduce interfaţa de la gmail şi blogger sau de la Adobe pentru localizarea celebrului reader. Chiar dacă eforturile de traducere a unor programe software în limba română nu sunt noi, discuţiile aprinse, generate în mediul web, de localizarea Vista ( XP nu a avut o versiune în limba română, ci doar o adaptare parţială) precum şi unele stângăcii inerente oricărei traduceri ( mare dreptate au avut latinii cu traductores traditores) mi-au adus în minte istoria traducerii Bibliei şi a textelor liturgice şi eforturile făcute de Serban Cantacuzino şi de Diaconul Coresi. Şi atunci, ca şi acum, vorbim totuşi de un început la fel de lăudabil pe cât de uşor de criticat.Pasul făcut de Microsoft prin localizarea Windows în 36 de limbi, precum şi al companiilor amintite anterior, este oarecum similar celui făcut de Gutenberg, la mijlocul veacului al XV-lea ce a deschis calea traducerii Bibliei pe limba fiecărui neam. Dincolo de Biblie şi Windows, ar trebui să vedem însă cititul sau literatura şi respectiv utilizarea calculatorului.
Evident, există o categorie de profesionişti IT şi de anglofili care, pe baza unor argumente perfect justificate pentru ei, vor nega valoarea traducerii Vista în română şi vor continua folosirea interfeţei în engleză, însă pentru o categorie largă de utilizatori această traducere va aduce calculatorul mai aproape. Pentru ei este irelevant că „firewall“ a devenit „paravan de protecţie“ sau că s-a folosit „Pornire căutare“ şi nu „Pornirea căutării“ pentru funcţia de search, că se foloseşte comanda „imprimare“ când mai toată lume spune „printez“ sau că traducătorii în dorinţa de a simplifica au renunţat la unele conjuncţii şi prepoziţii.Deşi vorbim tot mai mult de globalizare, sunt oameni care nu ştiu, nu pot sau nu vor să înveţe limba engleză, iar pentru aceştia localizarea unor produse software este mai mult decât binevenită în ciuda tuturor stângăciilor, chiar dacă vorbim de windows mail sau de gmail sau despre oricare dintre browserele web. Evident limba română nu poate reproduce fidel sintagmele ( IT) din engleză şi probabil este nevoie de un împrumut masiv de termeni care ulterior să intre în DOOM (Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic ), însă ar trebui să ne amintim de termenii tehnici împrumutaţi din germană două veacuri în urmă şi care astăzi sunt folosiţi natural de orice conaţional. Mai mult, revenind la asocierea cu traducerile textelor biblice, tocmai versiunea din 1914, adică după 226 de ani, a fost considerată de toată lumea una pe deplin mulţumitoare.
Evident, există o categorie de profesionişti IT şi de anglofili care, pe baza unor argumente perfect justificate pentru ei, vor nega valoarea traducerii Vista în română şi vor continua folosirea interfeţei în engleză, însă pentru o categorie largă de utilizatori această traducere va aduce calculatorul mai aproape. Pentru ei este irelevant că „firewall“ a devenit „paravan de protecţie“ sau că s-a folosit „Pornire căutare“ şi nu „Pornirea căutării“ pentru funcţia de search, că se foloseşte comanda „imprimare“ când mai toată lume spune „printez“ sau că traducătorii în dorinţa de a simplifica au renunţat la unele conjuncţii şi prepoziţii.Deşi vorbim tot mai mult de globalizare, sunt oameni care nu ştiu, nu pot sau nu vor să înveţe limba engleză, iar pentru aceştia localizarea unor produse software este mai mult decât binevenită în ciuda tuturor stângăciilor, chiar dacă vorbim de windows mail sau de gmail sau despre oricare dintre browserele web. Evident limba română nu poate reproduce fidel sintagmele ( IT) din engleză şi probabil este nevoie de un împrumut masiv de termeni care ulterior să intre în DOOM (Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic ), însă ar trebui să ne amintim de termenii tehnici împrumutaţi din germană două veacuri în urmă şi care astăzi sunt folosiţi natural de orice conaţional. Mai mult, revenind la asocierea cu traducerile textelor biblice, tocmai versiunea din 1914, adică după 226 de ani, a fost considerată de toată lumea una pe deplin mulţumitoare.
