Pentru a nu ofensa pe unii ortodocşi mai conservatori, trebuie să menţionez că titlul asociază cei doi termeni nu la nivel de conţinut, ci doar prin eforturile de traducere în limba română. Recent, reprezentanţa Microsoft din România a anunţat disponibilitatea versiunii Windows Vista în limba română, (şi Office, dar noutatea era la nivel de sistem de operare) iar la conferinţa de presă organizată cu acest prilej a fost făcut public o parte din efortul de traducere. În egală măsură sunt cunoscute şi eforturile celor de la Google de a traduce interfaţa de la gmail şi blogger sau de la Adobe pentru localizarea celebrului reader. Chiar dacă eforturile de traducere a unor programe software în limba română nu sunt noi, discuţiile aprinse, generate în mediul web, de localizarea Vista ( XP nu a avut o versiune în limba română, ci doar o adaptare parţială) precum şi unele stângăcii inerente oricărei traduceri ( mare dreptate au avut latinii cu traductores traditores) mi-au adus în minte istoria traducerii Bibliei şi a textelor liturgice şi eforturile făcute de Serban Cantacuzino şi de Diaconul Coresi. Şi atunci, ca şi acum, vorbim totuşi de un început la fel de lăudabil pe cât de uşor de criticat.Pasul făcut de Microsoft prin localizarea Windows în 36 de limbi, precum şi al companiilor amintite anterior, este oarecum similar celui făcut de Gutenberg, la mijlocul veacului al XV-lea ce a deschis calea traducerii Bibliei pe limba fiecărui neam. Dincolo de Biblie şi Windows, ar trebui să vedem însă cititul sau literatura şi respectiv utilizarea calculatorului.
Evident, există o categorie de profesionişti IT şi de anglofili care, pe baza unor argumente perfect justificate pentru ei, vor nega valoarea traducerii Vista în română şi vor continua folosirea interfeţei în engleză, însă pentru o categorie largă de utilizatori această traducere va aduce calculatorul mai aproape. Pentru ei este irelevant că „firewall“ a devenit „paravan de protecţie“ sau că s-a folosit „Pornire căutare“ şi nu „Pornirea căutării“ pentru funcţia de search, că se foloseşte comanda „imprimare“ când mai toată lume spune „printez“ sau că traducătorii în dorinţa de a simplifica au renunţat la unele conjuncţii şi prepoziţii.Deşi vorbim tot mai mult de globalizare, sunt oameni care nu ştiu, nu pot sau nu vor să înveţe limba engleză, iar pentru aceştia localizarea unor produse software este mai mult decât binevenită în ciuda tuturor stângăciilor, chiar dacă vorbim de windows mail sau de gmail sau despre oricare dintre browserele web. Evident limba română nu poate reproduce fidel sintagmele ( IT) din engleză şi probabil este nevoie de un împrumut masiv de termeni care ulterior să intre în DOOM (Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic ), însă ar trebui să ne amintim de termenii tehnici împrumutaţi din germană două veacuri în urmă şi care astăzi sunt folosiţi natural de orice conaţional. Mai mult, revenind la asocierea cu traducerile textelor biblice, tocmai versiunea din 1914, adică după 226 de ani, a fost considerată de toată lumea una pe deplin mulţumitoare.
