În acest context, numeroşi analişti de peste ocean, unde piaţa este mult mai aşezată şi costurile cu forţa de muncă mai ridicate, spun că, într-un orizont de 5-10 ani, mai puţin de 25% din numărul actual de angajaţi IT va rămâne activ, restul poziţiilor şi implicit task-urilor asociate fiind externalizate, consolidate, asimilate altor departamente şi funcţii sau pur şi simplu scoase din schemă. Cu siguranţă, pentru România proiecţia diferă, existând o întârziere generică în orice manifestare socială sau tehnologică, greu de evaluat însă pe fondul globalizării curente. Totuşi, întrebarea care se pune nu are o conotaţie dubitativă, ci temporală.
Externalizarea serviciilor IT a fost probabil primul impuls al acestei tendinţe şi, chiar dacă a însemnat angajări din partea furnizorilor, cu siguranţă raportul nu a fost de 1 la 1. Software as a Service, Infrastructure as a Service, Managed Services, a căror adopţie înregistrează o pantă ascendentă, au aceleaşi efecte, reducând necesitatea existenţei personalului intern. De asemenea, virtualizarea şi managementul centralizat permit gestionarea unui număr mai mare de activităţi cu acelaşi personal. Mai mult, noile generaţii de angajaţi sunt mult mai familiarizate cu tehnologia şi, implicit, solicitările tip help desk se vor diminua, multe dintre aceste activităţi fiind externalizate deja.
Ar fi utilă, însă, o analiză detaliată a specializărilor mai expuse riscurilor, deşi este greu de identificat cine s-ar putea implica, pentru înţelegerea mai bună a urmărilor. Efectul va fi probabil recalificarea unora dintre angajaţii actuali şi reducerea interesului pentru respectivele specializări IT în cadrul instituţiilor de învăţământ. Mai mult, fiind un proces pe termen lung, schimbările se vor produce probabil natural.