Despre Centre de date si catalogarea „tier”

Exista o perceptie gresita in piata legata de inscrierea centrelor de date locale in catalogarea definita de UpTime Institute. Am remarcat asta in cateva discutii pe LinkedIn dar si in materialele de prezentare ale unor furnizori locali. In esenta, UpTime Institute a generat o serie de cerinte (legate de arhitectura locatiei, redundanta, disponibilitate etc) prin care catalogheaza centrele de date pe o scara de la 1 la 4 unde (in linii mari)
Tier 1 defineste o facilitate cu o singura linie de alimentare si racire, fara componente redundante si cu o disponibilitate de max 99,671%
Tier 2 adauga redundanta compenentelor si duce disponibilitatea la 99,741%
Tier 3 aduce doua linii de alimentare/racire dintre care doar una activa, componente redundante, intretinerea nu implica oprirea sistemului, iar disponibilitatea este de 99,982
Tier 4 defineste un centru cu linii active multiple, fault tolerant,  componente redundante si 99,995% disponibilitate.
Doua aspecte trebuie mentionate in legatura cu piata locala. Primul ar fi ca unii furnizori se incadreaza gresit in una dintre cele 4 categorii sau isi aloca o disponibilitate mult prea mare pentru ce poate duce infrastructura lor. A doua este ca centrele locale sunt doar construite in conformitate cu prevederile UpTime Institute dar nu sunt si certificate de acest organism. La nivel global, doar 149 de facilitati au fost certificate in acest sens. (lista aici) .
Dincolo de aceste considerente, piata locala a centrelor de date este in crestere, atat la nivel de capacitate cat si de calitate a serviciilor, iar preturile in scadere. Detalii in urmatoarea editie a Market Watch DataCenter Catalog.