Despre potopul comunicatelor de presa

Am cateva sute de mesaje necitite in INBOX, iar majoritatea sunt comunicate de presa. Ignorand complet un proverb traditional romanesc „nu-ti uza prietenii cu vizite prea dese” PR-ul autohton a facut din Comunicatul de Presa, cel mai abuzat instrument de comunicare cu presa.
Din cate imi aduc eu aminte de prin facultate sau din cartile sotilor Coman (am facut intotdeauna aceasta confuzie) exista si alte forme de informare a jurnalistilor, fara ca mesajul cu pricina sa aiba rolul formal al unui comunicat de presa. Altii mai isteti, de peste ocean, au inceput sa foloseasca posturile pe bloguri de companie pentru a livra noutati catre jurnalisti sau discutii one2one in functie de profilul publicatiei etc.

Un oarecare senior editor de la TechCrunch, aflat in vizita la Bucuresti, spunea in cadrul unei intalniri cu admiratorii ca ei ignora complet comunicatele de presa si ca o cale singura ca sa nu-ti fie publicata vreodata stirea este sa trimiti un astfel de comunicat. Probabil specialistii locali in comunicare din sala au privit rușinați în podea si au dat vina pe traducerea proasta.
Ma tot intreb, ce mecanisme au dus la un asemenea abuz? Sa fie abundenta de informatii cu valoare de stire din industria locala? Sa aiba agentiile de PR prea multe resurse fără acoperire? O fi presa prea lenesă incat sa isi caute singura subiectele?

Se pare ca ideea de „știritate” a disparut complet din pregatirea comunicatorilor, iar aceasta carență lasă locul unor confuzii majore, alimentate, pe de o parte de o presă dispusă la orice „viol informațional”, iar de pe alta de o comunitate de blogguri pentru care preluarea comunicatelor de presa este core-business. Faceti un test simplu, strecurati o greseala majora in parafraful doi sau trei al unui comunicat si pun pariu ca va fi preluat cu tot cu greseala in 90% din cazuri.

Nu stiu ce e de facut... :( Poate mai multa cenzura din partea presei, poate mai multa diversificare in abordare din partea agentiilor de PR, poate convingerea clientilor ca nu orice proiect finalizat este o stire, sau ca „doua pe luna” este prea mult daca esti o companie locala fara un buget de cercetare de cateva milioane. Nu spun ca nu trebuie sa existe o comunicare frecventa cu presa, spun doar ca sunt prea multe comunicate de presa, ceea ce ruineaza importanta acestui instrument. E ca la inflatie, se devalorizeaza.

Read More

2 Active PR comunica pentru Oracle

Stiam de ceva vreme despre procesul de selectie initiat de Oracle Romania pentru identificarea unei agentii de PR, ba chiar le-am facut si eu niste recomandari. Au fost 5-6 nume avute initial in vedere si catre care a fost trimis un brief de campanie dintre care 3 s-au calificat pe lista scurta si discutii mai detaliate cu PR-ul regional si GM-ul din Romania. Cerintele au fost legate de intelegerea industriei IT, a nevoilor de comunicare ale unei companii globale, inclusiv comunicarea de criza, relatie buna cu presa, capacitate de scalare pentru evenimente si campanii etc. Nu am vazut un comunicat oficial cu agentia selectata, insa 2 Active PR a trimis deja o prima informare despre activitatea Oracle, datele financiare pe 2013. Agentia este afiliata Fleishmann Hillard si mai comunica sau a mai comunicat pentru: P&G, Lenovo, Polycom, Adidas, Adobe, British Airways etc.

Later edit: hai ca am gasit si informarea oficiala a agentiei cu privire la preluarea contului Oracle, mesajul cu pricina se dusese prin foldere mai ascunse. Era din 20 iunie dar cum in ziua cu pricina au fost multe evenimente (Microsoft pe Azure, Nokia cu noul GM, o lansare de telefon etc) nu am citit, iar pe 21 am plecat la mare :)

Read More

Ce reprezinta un studiu de caz?

Am remarcat, in ultima vreme, ca multa lume face confuzii intre comunicatul de presa si studiul de caz. Diferentele sunt majore atat din punct de vedere al continutului cat si al adresabilitatii. Daca primul este un intrument de PR si se adreseaza presei, al doilea tine mai mult de marketing/presales si are ca target prospectii si clientii. Prin urmare, structura si implicit obiectivele celor doua tipuri de documente sunt fundamental diferite. Generic vorbind, comunicatul de presa anunta „ceva” si are un continut relativ simplu in timp ce studiul de caz demonstreaza „ceva” si are un continut mult mai complex. Primul are o componenta predominanta de creativitate, al doilea tine mai mult de documentare.
O alta greseala frecventa este ca multi oameni de PR doresc sa trimita un comunicat de presa indiferent de natura subiectului. Pe langa faptul ca nu orice noutate este eligibila pentru un comunicat de presa, exista si alte metode prin care poti informa media de anumite situatii din viata companiei, fara ca trimiterea unui comunicat sa fie necesara.
Revenind la studiul de caz, acesta nu se adreseaza direct presei, insa poate fi recomandat pentru fundamentarea unor informatii referitoare la companie, portofoliul de produse/servicii, domeniul de activitate etc, ca „lectura facultativa” pentru jurnalisti/bloggeri etc.

Read More

Agresat de piaristi

Victor Kapra se plangea aici de spamul pe care ar trebui sau nu sa-l accepte ca jurnalist. Din punctul meu de vedere spamul este tolerabil atata vreme cat este totusi o informatie de piata si nu pretul la Viagra sau la implanturi de organe. Mai mult, am o serie de filtre antispam incat pot accepta orice. Ce imi pare agasanta il ultima vreme este atitudinea unor oameni de PR care suna sa intrebe cand, cum si ce vei scrie in urma nu stiu carui comunicat trimis de ei. Daca si asta o pot intelege venind din partea unei persoane pe care o cunosc si mi se pare total deranjanta atunci imi mai trebuie ceva timp sa inteleg despre ce e vorba. Mai mult, ieri, un coleg este sunat de o persoana relativ necunoscuta de la 4ace care intreaba de un comunicat si incepe sa ii explice la telefon ce si cum despre continut, sa-i dea cifre. Tulburator de neprofesional. Daca pana acum ma ascundeam de agentii de asigurari se pare ca trebuie sa fiu atent si la alte categorii.

Read More