joi, aprilie 2

Despre potopul comunicatelor de presa

Am cateva sute de mesaje necitite in INBOX, iar majoritatea sunt comunicate de presa. Ignorand complet un proverb traditional romanesc „nu-ti uza prietenii cu vizite prea dese” PR-ul autohton a facut din Comunicatul de Presa, cel mai abuzat instrument de comunicare cu presa.
Din cate imi aduc eu aminte de prin facultate sau din cartile sotilor Coman (am facut intotdeauna aceasta confuzie) exista si alte forme de informare a jurnalistilor, fara ca mesajul cu pricina sa aiba rolul formal al unui comunicat de presa. Altii mai isteti, de peste ocean, au inceput sa foloseasca posturile pe bloguri de companie pentru a livra noutati catre jurnalisti sau discutii one2one in functie de profilul publicatiei etc.

Un oarecare senior editor de la TechCrunch, aflat in vizita la Bucuresti, spunea in cadrul unei intalniri cu admiratorii ca ei ignora complet comunicatele de presa si ca o cale singura ca sa nu-ti fie publicata vreodata stirea este sa trimiti un astfel de comunicat. Probabil specialistii locali in comunicare din sala au privit rușinați în podea si au dat vina pe traducerea proasta.
Ma tot intreb, ce mecanisme au dus la un asemenea abuz? Sa fie abundenta de informatii cu valoare de stire din industria locala? Sa aiba agentiile de PR prea multe resurse fără acoperire? O fi presa prea lenesă incat sa isi caute singura subiectele?

Se pare ca ideea de „știritate” a disparut complet din pregatirea comunicatorilor, iar aceasta carență lasă locul unor confuzii majore, alimentate, pe de o parte de o presă dispusă la orice „viol informațional”, iar de pe alta de o comunitate de blogguri pentru care preluarea comunicatelor de presa este core-business. Faceti un test simplu, strecurati o greseala majora in parafraful doi sau trei al unui comunicat si pun pariu ca va fi preluat cu tot cu greseala in 90% din cazuri.

Nu stiu ce e de facut... :( Poate mai multa cenzura din partea presei, poate mai multa diversificare in abordare din partea agentiilor de PR, poate convingerea clientilor ca nu orice proiect finalizat este o stire, sau ca „doua pe luna” este prea mult daca esti o companie locala fara un buget de cercetare de cateva milioane. Nu spun ca nu trebuie sa existe o comunicare frecventa cu presa, spun doar ca sunt prea multe comunicate de presa, ceea ce ruineaza importanta acestui instrument. E ca la inflatie, se devalorizeaza.