Cel mai cunoscut castigator roman al competitie este Ionut Budisteanu care in 2013 primit marel premiul „Gordon E Moore” in valoare de 75.000 usd. La competitie participa cca 1750 de liceeni din intrega alumea, premiile oferite fiind de cca 4 milioane dolari. Competitia are loc intre 8 si 13 mai in Phoenix Arizona.
Sa vedem care sunt proiectele:
A) Utilizarea dispozitivelor electronice pentru detectarea obstacolelor de către persoanele cu deficienţe de vedere - echipa formată din Paul Paraschiv (17 ani), Andreea Petrișor (16 ani) și Răzvan Badea Armeanu (17 ani), elevi în clasele a-X-a și a XI-a la Liceul Teoretic “Carmen Sylva” din Eforie Sud. Dezvoltarea dispozitivelor a fost făcută folosind feedback-ul primit de la persoane cu deficiențe de vedere pentru a crea un algoritm care să îi ajute în mișcare. Dispozitivul are inclus un buton de calibrare manuală și permite stabilirea unei distanțe de avertizare în funcție de necesitățile persoanei cu dizabilități. De asemenea, un buton de panică a fost inclus pentru a putea fi utilizat în cazul în care persoana cu deficiențe de vedere se rănește. Astfel, un serviciu de ambulanță va primi un mesaj prin GPS cu coordonatele acestuia/acesteia. În plus, elevii au dezvoltat o aplicație pentru smartphone cu ajutorul căreia se realizează comunicarea între telefon și dispozitiv prin Bluetooth. Această aplicație este proiectată special pentru necesitățile persoanelor nevăzătoare. Pentru ca dispozitivul să nu atragă atenția celor din jur, cei trei elevi au dezvoltat un sistem de alertă prin vibrații.
Mănușa, primul dispozitiv, este utilă în cadrul recuperării medicale a pacienților cu paralizii pentru a observa progresul efectuat de aceștia în urma tratamentului și pentru a ajuta medicii să stabilească următoarea etapă a recuperării. Cele mai frecvente exerciții efectuate cu mănușa sunt cele de prindere sau de apăsare. O extensie a mănușii sunt degetele cu senzori, care sunt mai ușor de aplicat și pot fi folosite și la pacienții cu grade de spasticitate mai ridicate. Funcționează pe același principiu ca mănușa, exercițiile fiind asemănătoare.
În paralel cu mănușa, cele două eleve au creat un tub cu senzori piezoelectrici, exercițiile efectuate cu acest dispozitiv având ca obiect mobilitatea mușchilor mâinii și, în același timp, forța musculară pe care o au pacienții. Tinerele susțin că au ales să dezvolte acest proiect deoarece până acum nu a existat un instrument special pentru monitorizarea pacienților în timpul recuperării medicale.
D) Bacteria magnetică care curăță mediul înconjurător Cristian Ionuţ Costin şi Elena Yuan Feng Yuan, ambii în vârstă de 16 ani, reprezintă Centrul Alexandru Proca pentru Iniţierea Tinerilor în Cercetarea Ştiinţifică din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA. Ei participă la Intel ISEF cu proiectul “Bacteria magnetică”. Acesta reprezintă un ansamblu de nanoparticule magnetice care au proprietatea de a se orienta după câmpul magnetic pentru a găsi hrană. Aplicaţia bacteriei magnetice este legată de depoluarea mediului. Folosind cultura de bacterii magnetice, cei doi elevi au observat că acestea pot absorbi diferiţi coloranţi, cristalul violet în cazul lor. În urma unui experiment, ei au observat că grupul de bacterii magnetice absorb colorantul din jurul lor. Cei doi sunt elevi în clasa a-X-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București.
E) Sistemul care oferă siguranță la volan - echipa este formata din Tudor Andronic (17 ani) și Raul-Alexandru Hănțăscu (16 ani), elevi în clasa a-X-a la Colegiul Național “Petru Rareș” din Suceava. Cei doi elevi au dezvoltat proiectul “Driving Assistant” prin care urmăresc rezolvarea acestor probleme. Șoferul nu va mai fi nevoit să utilizeze telefonul în timpul condusului, deoarece funcțiile de bază ale acestuia vor fi transferate în sistemul dezvoltat de ei. În același timp utilizatorul va putea să controleze muzica prin gesturi și să răspundă vocal la mesaje, păstrându-și astfel atenția asupra drumului. Cu ajutorul unor camere, starea șoferului este monitorizată și sunt detectați pietonii, bicicliștii și alte mașini. Dacă șoferul prezintă semne de oboseală sau adoarme la volan, acesta va fi atenționat printr-un semnal sonor. Cu ajutorul sistemului creat de cei doi elevi, șoferii pot observa obiectele nesemnalizate pe timp de noapte, pe o rază de aproximativ 50 de metri. Un algoritm decide în ce situații este necesară atenționarea șoferului în legătură cu prezența unui obstacol, pe baza unui sistem de lumini.
Succes!
