Monday, February 2

Sindromul Poiana Brasov

Evit sa merg la ski in Poiana, insa weekendul m-am lasat convins de cativa amici. Trec peste locuri si partii ca astea sunt de la daci si ajung la oameni ca acestia sfintesc locul. Jumatate din discutiile pe care le-am auzit la vecinii de telecabina erau despre cat de bine este in Austria si mai nou in Bulgaria. Pai cum sa nu fie cand la noi partiile nu au parcare, iar unde este costa 50 de mii ora (mai mult ca la Marriott) iar parcarea este oricum plina si nu sunt locuri desenate ci doar 2-3 stradute incadrate de 2 bariere. Romanii nu au inteles pana acum ca turismul in general implica un complex de factori, iar ski-ul in particular nu inseamna doar o partie si zapada. Turistii vin cu masina, deci trebuie sa ai drumuri si parcari, partiile trebuie amenajate, semnalizate, dotate cu zapada artificiala si utilaje (sunt prea putini cei care vor sa coboare pe pietre), sistemele de cablu trebuie sa preia un volum destul de mare (atat pt cresterea veniturilor cat si pentru cresterea satisfactiei, nu e pentru nimeni o placere sa stea juma de ora la o coada). Urmatorul element este ceea ce se numeste afterski, adica locuri unde sa stai lejer la un vin fiert, cafea etc.
Din pacate, nu exista statiune montana in RO care sa intruneasca toate aceste conditii, pentru nimeni nu a dezvoltat o strategie coerenta in acest sens, vorbim doar de companii care vor doar sa faca un business mic (sau mai mare) dar nu turism.
Revin cu poze.